Fara titlu, de data aceasta. Ambitia, fie ea laudata!

Posted: August 28, 2013 in Eu, tu si restul lumii
Etichete:, , , ,

Blogger-itul, o.. chestie destul de raspandita in ultimul timp, deci trebuia sa intru si eu in rand cu lumea buna, cu.. ‘cei de sus’. So.. entuziasmat, inceputul a fost in forta, desi nu ma asteptam. Incep cu 2-3-4 articole pe zi si vad ca depasesc suta de vizionari pe zi. 187 in ziua a.. 4-a. A fost un avant destul de neasteptat. Presupun ca a fost efectul acela ‘Si-a facut blog, hai sa vad ce tampenii scrie’.

Cu toate acestea, (si da, intotdeauna exista un ‘cu toate acestea’ sau un ‘dar’) ‘faima’ aceasta nu a durat prea mult fiindca acel ‘avant’ luase sfarsit si fluxul de idei se apropia de final. Practic nu mai stiam ce sa scriu. Dat si timpul pe care il aveam pentru asta in acea perioada, am sfarsit prin a posta ceva o data la 3-4 zile. Aceasta schimbare s-a resimtit drastic in sondaje.. trist, stiu. (Si aici smulgeam si o lacrima, sa para dramatic) Se pare ca poti mentine linia de plutire doar daca oferi continuitare cititorilor. Asta pentru a te mentine.  Pentru a creste in sondaje trebuie sa progresezi – sa scrii mai mult, sa scri mai bine, mai atractiv etc. Sa muncesti mai mult.

La un moment dat m-am hotarat sa fac asta. Cel putin sa revin pe acea linie initiala si apoi sa incerc sa o cresc. Bun, insa m-am lovit de problema care m-a facut sa iau acea ‘pauza’ – m-am lovit de acea intrebare care, din ce am inteles, frusteaza multi bloggeri in unele momente:

‘Despre ce sa mai scriu?’

De multe ori stateam pe ganduri, (evident) gandindu-ma la diverse topic-uri, subiecte, ceva despre care sa scriu. Incercam sa imi regasesc inspiratia de mult pierduta. Cateva cautari pe Net pentru a gasi ceva care sa imi trezeasca fiorul magic care va aprinde beculetul si gasesc o poza:

images

La naiba, cate dreptate poate sa aiba!

Nu stiu la ce se referea exact poza, in ce context era folosita, insa pentru mine a rasunat grav. A fost ca un impuls.. aproape ca o provocare – sa scrii chiar daca nu ai despre ce. Am fost foarte surprins sa vad ca era mult mai usora decat credeam ca poate fi rezolvarea acestui paradox.

Eram provocat sa-mi gasesc inspiratia in absolut orice si mi-am format cateva criterii: Voi incerca, pentru inceput, sa ating un numar modest de minim un post pe zi. In felul asta ma asiguram ca in cel mai rau caz ma pastrez pe o anumita ‘linie de plutire’.

Si asa am inceput sa merg pe premisa ‘ce-o fi, o fi, sa vedem ce iese’ – Daca nu am idei, incep sa scriu si pe parcurs ma hotarasc despre ce anume scriu de fapt. Suna ciudat insa merge. Pentru mine, cel putin, a fost remediul perfect pentru zilele triste in care nu aveam despre ce sa scriu. Acest post a fost creat pe acest principiu, de exemplu. Initial nici titlul nu am vrut sa pun. Eram curios cat pot sa scriu despre ceva abstract, daca tot nu aveam nicio idee anume. Si uite ca am reusit sa dezvolt.

Din fericire, momentele in care nu am despre ce sa scriu s-au diminuat substantial, pur si simplu gasesc cate ceva in orice prostie. Asta era si ideea. Iei ceva simplu si il personalizezi. Scriu pe o bucata de hartie, pe telefon, pe orice un fragment sau doar un titlu urmand ca pe blog sa il dezvolt.

Pentru tine, care citesti acest blog si nu ti-ai facut inca unul, te sfatuiesc sa scoti din tine toata ambitia de care dispui si sa iti faci unul. Merita.

Aseara, de exemplu, am adormit zambind. Dupa o perioada de vreo 3 saptamani in care n-am scris mai deloc iar o zi buna era data de 10 vizualizari (stiiu. :)) ) m-am decis sa ma apuc serios de el si sa mentin acea linie, iar in prima zi de cand am spus am ajuns la 130 de vizualizari. De la 3 la 130. So.. se poate. Ca fapt divers, obiectivul este sa nu mai scad sub 100 si sa ating 150 pe zi. In functie de asta voi scrie mai mult, daca e nevoie. Apoi voi ‘seta’ limita pe 150 si mut target-ul pe 200. Si tot asa.. Asta e metoda care merge la mine. Poate la tine va fi alta. Incearca.

Eu am inceput dintr-o prostie si am ajuns la cateva mii de vizualizari si zeci de followers in prima luna. Daca stau sa ma gandesc, chiar imi pare rau ca am avut acea pauza dar nu-i bai, asta ma motiveaza sa recuperez, deci sa scriu mai mult.

Ideea e sa fim optimisti, corect? 🙂

Am incheiat trasmisia,

Ceau’

Anunțuri
Comentarii
  1. gouttedereve spune:

    Probabil că este una dintre condiţiile de bază ale creaţiei, să-ţi extragi inspiraţia chiar şi din…”nimic”. Oricum, cred că este un exerciţiu interesant, o adevărată provocare, pentru că astfel ajungi să vezi mai mult, să analizezi mai mult, să apreciezi mai mult. Lucruri care altora le scapă…

  2. mihaisoare32 spune:

    Nu te pune cu ambitia umana! 🙂
    Si da, e un fel de autoanaliza.. Incerci sa iti atingi limitele si apoi prin ambitie incerci sa depasesti. Merge destul de bine. Poti incerca o perioada, vezi ce iese.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s